Minciuna care te anesteziază: "De fapt, nu e vina ta..."

Ca psiholog, mă confrunt cu o situație aproape ciudată.

Pe de o parte, sunt continuu expus la partea “politică” a meseriei mele, care parte riscă să devină din ce în ce mai ruptă de realitate / știință.

Iar pe de alta, ca orice om de pe lumea asta, sunt expus la chestiunile evidente, de bun simț care trec chiar dincolo de cunoașterea domeniului în care activez.

De exemplu, nu am avut nevoie de o facultate de specialitate, de un master, de formare, de supervizare, de cărți citite, de seminarii de câte și mai câte informații înghesuite în toți acești ani ca să știu că, de obicei, cei mai mulți dintre noi suntem...

Stai să-mi aleg corect cuvintele.

N-aș vrea să produc o ofensă mai mare decât cea pe care urmează oricum s-o produc.